Comuna Aţel, nr 76
Judeţ Sibiu
Cod 557020
Tel 0752 108 092 

email:
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Newsletter:


Login


Utilizatori online:

Avem 30 vizitatori și nici un membru online

Analiza SWOT

Teritoriu - Caracteristici geografice, Patrimoniu de mediu, Protecția mediului

Amplasare. Patrimoniul de mediu.


Puncte tari

Puncte slabe

Aşezarea geografică, în zona centrală a României, alături de reţeaua densă de căi de comunicaţie (feroviare şi rutiere) conferă teritoriului o vizibilitate şi accesibilitate foarte bună.

Oraşe importante din punct de vedere economic şi turistic situate în imediata vecinătate a teritoriului: Mediaş, Sibiu, Sighişoara, Târgu-Mureş, oferă variate posibilităţi de schimburi economice şi acces turistic. 

Relieful teritoriului, preponderent de deal şi podiş, împreună cu climatul temperat oferă condiţii propice culturilor de viţă de vie, pomi fructiferi dar şi fânete întinse destinate păşunatului.

Reţeaua hidrografică bogată care străbate întreg teritoriul permite dezvoltarea culturilor vegetale în lunci. Irigarea se poate face cu costuri reduse iar solurile aluviale prezintă un grad înalt de fertilitate.

Suprafaţa împădurită a teritoriului (37%) - este peste media naţională - şi oferă varietate şi cantitate mare de produse forestiere: lemnoase şi nelemnoase.

Teritoriului beneficiază de ecosisteme terestre şi acvatice alcătuite dintr-o mare diversitate de specii cu număr semnificativ de indivizi, ceea ce reflectă starea de sănătate a mediului.

Zone incluse în reţeaua ecologică “Natura 2000” oferă teritoriului posibilitatea protejării unor specii precum acvila ţipătoare mică, stejarul pufos, dar şi de regenerare a diversităţii specifice de odinioară, reprezentative faunei, florei şi peisajului ardelenesc.

Din cauza intervenţiei antropice abuzive in mediul natural, Podisul Mediaşului prezintă în zona Copşa Mică/Mediaş degradări ale păturii de sol şi poluări ale apelor de suprafaţă, a celor subterane şi ale solului cu metale grele.

Probleme privind protecţia mediului

  • Educaţia precară a locuitorilor teritoriului şi turiştilor cu privire la protejarea mediului;
  • Practici agricole sau ne-agricole neconforme;
  • Există unele zone unde deversarea apelor menajere se realizează în cursurile de apă;
  • Eroziuni frecvente şi deteriorări ale suprafeţelor agricole - alunecări de teren;
  • Zone inundabile în zone cu construcţii rezidenţiale.

Nu este promovat patrimoniul de mediu.

Oportunităţi

Riscuri

Potenţial de dezvoltare a energiei eoliene şi programe de finanţare pentru parcuri eoliene;

Legislaţie în domeniul protecţiei mediului şi a zonelor care fac parte din reţeaua Natura 2000;

Finanţări europene în domeniul protecţiei mediului;

Programe de responsabilitate socială la nivelul marilor companii care finanţează proiecte de educaţie ecologică, plantări, ecologizări;

Existenţa unor organizaţii neguvernamentale la nivel judeţean şi naţional care desfăşoară proiecte

Ariile protejate mai sus amintite reprezintă un potenţial turistic pentru teritoriul GAL, date de belvederile şi de speciile protejate (de ex. stejarul pufos, acvila ţipătoare mică) existente, dar şi obligaţii pentru conservarea habitatelor.

Creşterea poluării râurilor şi pârâurilor.

Investiţie amânată de 10 ani CORIDOR 4.


Cultura


 Puncte tari

Puncte slabe

Patrimoniu cultural construit extrem de bogat şi diversificat: arhitectură specifică săsească, biserici fortificate (incluse în patrimoniul naţional şi mondial), muzee săteşti, situri arheologice etc.

Bisericile fortificate reprezintă un fenomen unic şi foarte interesant pentru istoria acestei părţi a României. Ele pot fi găsite doar în câteva locuri din Europa, printre care şi în teritoriul Podişul Mediaşului.

Şapte dintre aceste biserici au fost declarate monumente de patrimoniu, fiind incluse pe lista UNESCO. Una dintre cele şapte este pe teritoriul Podişul Mediaşului - cetatea bisericească de la Valea Viilor.

Majoritatea cetăţilor bisericeşti sunt deja incluse în circuite turistice (spre exemplu cele iniţiate de fundaţia Mioritics sau iniţiativa unor instituţii din Germania).

Patrimoniu cultural imaterial reflectă convieţuirea de sute de ani a românilor, saşilor, maghiarilor şi romilor.

Meşteşuguri vechi precum pielăritul, tăbăcărie, recunoscute prin fostele bresle ale meşteşugarilor din Dumbrăveni, Mediaş şi Biertan.

Interesul diminuat al tinerilor de a se implica în activităţi culturale;

Tradiţii pe cale de dispariţie (meşteşugul cusutului de cergi, macate, împletituri)

Şcoala nu se mai implică în promovarea activităţilor meşteşugăreşti;

Dezinteresul cetăţenilor de a-şi cunoaşte şi promova propriile obiceiuri, valori şi monumente culturale;

Lipsa de mediatizare a evenimentelor culturale atunci când se organizează la nivel local şi slaba valorificare a monumentelor istorice din teritoriu;

Interesul pentru tradiţiile şi obiceiurile satului a scăzut.

Oportunităţi

Riscuri

Programele de finanţare ale UE pentru reabilitarea patrimoniului cultural naţional de clasă A

Festivaluri şi programe locale sau naţionale care promovează cultura şi tradiţiile (ex: Festivalul Medieval de la Mediaş, Transilvania Fest)

Recunoaşterea şi aprecierea pe plan naţional şi mondial a turismului medieval

Degradarea obiectivelor de patrimoniu datorită lipsei de fonduri pentru păstrarea şi/sau renovarea lor

Dispariţia meşteşugurilor şi breslelor tradiţionale, care au fost un punct forte al regiunii

Localnicii nu conştientizează faptul că produse tradiţionale şi arhitectura ţărănească autentică sunt cele care atrag turiştii şi au tendinţa de a urbaniza comunităţile;


POPULAŢIE


Demografie - populaţie activă - îmbătrânire


Puncte tari

Puncte slabe

Ponderea relativ ridicată a populaţiei tinere: populaţia activă reprezintă un procent de 64,5%, în timp ce populaţia cu o vârstă de peste 60 de ani reprezintă 16,5% din populaţia totală a teritoriului;

Rata sporului natural mai ridicată decât nivelul regional şi naţional;

La nivelul teritoriului se stabilesc cu domiciliul persoane din afara teritoriului (migraţie internă ridicată), chiar şi locuitori din alte ţări UE (olandezi, englezi, scoţieni, irlandezi);

Multiculturalismul reprezentat prin coexistenţa românilor, maghiarilor, saşilor şi romilor imprimă un specific aparte şi un mod de înţelegere puţin întâlnit în alte zone.

Schimbarea structurii etnice (prin plecarea saşilor), cu efecte negative asupra practicilor comunitare şi economice din teritoriul;

 

Şomaj ridicat.

 

Oportunităţi

Riscuri

Migrarea persoanelor vărstinice (care se pensionează) din mediul urban câtre mediul rural sau urban mic.

 

Populaţia tânără migrează în afara ţării pentru a găsi un loc de muncă mai bine plătit.


Educaţie - nivel de instruire


Puncte tari

Puncte slabe

Populaţia din teritoriu are ca ocupaţii principale: creşterea animalelor, pomicultura, apicultură, prelucrarea lemnului, creşterea florilor, legumicultură (mai degrabă pe terenurile din jurul gospodăriilor);

Forţă de muncă disponibilă (rezultată din disponibilizările din agricultură şi prestări servicii;

Sunt activităţi de agroturism, însă puţine persoane sunt angajate în acest sector;

Şcolile sunt reabiltate şi dotate cu computere (aprox. 90%).

Vorbitori de limbă germană.

Pondere scăzută a populaţiei cu studii superioare faţă de media judeţului Sibiu;

Lipsa specialiştilor (medici, cadre didactice) - acoperire doar 30% din necesar;

Şcoala nu pregăteşte elevii pentru meserii cerute de piaţă;

Procent mare de persoane necalificate;

Lipsa serviciilor de consultanţă (iar consultanţii existenţi nu sunt foarte calificaţi);

Lipsa spaţiilor educaţionale;

Ocupaţiile tradiţionale în declin (tinerii nu se mai specializează în aceste meserii).

Oportunităţi

Riscuri

Programe de finanţare ale UE pentru calificare şi recalificare resurse umane.

 

Scăderea calităţii învățământului gimnazial.


Activităţi recreative


Puncte tari

Puncte slabe

Există cămine culturale reabilitate şi dotate în fiecare localitate;

Există muzee amenajate;

Există spaţii de divertisment pentru tineri (discotecă), competiţii sportive, cultural cu participare internaţională, competiţii şi serbări şcolare, zilele localităţilor.

 

Lipsesc spaţiile recreative, altele decât cămine culturale. Pentru petrecerea timpului liber, copii şi tinerii se deplasează de cele mai multe ori în Mediaş.

Lipsesc gradiniţele cu program prelungit.

Lipsesc animatorii culturali (ex. director cămin cultural, nu se formează persoane tinere).

Oportunităţi

Riscuri

Programe de finanţare pentru activităţi recreative şi sportive (inclusiv programul naţional pentru construcţia de săli de sport);

Interes crescut al firmelor de a sponsoriza concursuri şi campionate sportive;

 

 


Infrastructură şi servicii socio-medicale


Puncte tari

Puncte slabe

Infrastructură şi specialiști în balneo-fizioterapie. 

Cadre medicale insuficente

Lipsesc căminele pentru persoanele vârstnice.

Copii migranţilor rămân singuri acasă, nesupravegheaţi şi nu beneficiază de servicii de sprijin, asistenţă.

Grupuri vulnerabile (ex. romi), în continuă sărăcire.

Oportunităţi

Riscuri

Pe termen lung, politici publice care promovează atragerea specialiştilor către mediul rural;

Sistemul sanitar în dificultate, foarte multe cadre medicale pleacă în străinatate.


ACTIVITĂŢI ECONOMICE


 Industrie - IMM


Puncte tari

Puncte slabe

Teritoriul Podişul Mediaşului dispune de bogate resurse naturale: gaz metan, sare, izvoare cu apă sarată, iodurată şi sulfuroasă, argilele şi marne.

Accesibilitatea la drumurile naţionale şi europene, dar şi la infrastructura de cale ferată permite dezvoltarea economiei şi în special a turismului.

Reprezentare bună a industriei prelucrătoare 16% din totalul firmelor active la nivelul teritoriului;

Pondere importantă în economia jud. Sibiu în domeniile industriei alimentare şi a producției de mobilier.

Sector economic se bazează aproape în exclusivitate pe microîntreprinderile locale, care nu au o capitalizare prea mare şi nu pot investi în dezvoltarea afacerilor.

Foarte puţine întreprinderi în teritoriu - 390 la aproape 48.000 de locuitori.

Lipsesc locurilor de muncă în unităţile economice. Doar 31% din populaţia salariată este angajată în acest sector, fiind depăşită, ca pondere, de sectorul de stat.

Oportunităţi

Riscuri

Bănci şi agenţii de microcreditare - oferte variate pentru creditare;

Scheme de finanţare în derulare, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pentru microîntreprinderi;

Zona căutată de investitori germani pentru că găsesc persoane vorbitoare de limbă germană.

 

Dificultăţi (birocraţie excesivă) în accesarea fondurilor nerambursabile care limitează accesul microîntreprinderilor la finanţare;

Reducerea locurilor de muncă datorită crizei financiare şi problemelor pe care le au firmele.


Agricultură


Puncte tari

Puncte slabe

Cadrul natural al microregiunii Podişului Mediaşului oferă condiţii favorabile plantaţiilor de viţă de vie, livezi de pomi fructiferi.

Arbuşti cu valoare economică ridicată: alunul, socul roşu, cornul, sângerul, murul, zmeurul, cătinul, afinul, lemnul câinesc, păducelul, rugul, măceşul.

Se obţin produse precum telemeaua de vacă, caşcaval, unt, miere, suc de mere, brânză de burduf, brânza la coşuleţ, zacusca de vinete şi ghebe etc., care, deşi nu sunt înregistrate ca mărci locale, sunt deosebit de apreciate şi pot deveni emblematice pentru zonă.

Pe arii reduse, în special în luncile fertile ale râurilor, se practică agricultura intensivă.

37% din teritoriu acoperit cu păduri, depăşeşte media pe ţară. Producţia nelemnoasă semnificativă: ciuperci, fructe de pădure, seminţe, taninuri, plante medicinale, toate cu valoare economică ridicată.

Suprafaţa mare a terenurilor agricole care se încadrează la categoria “păşune şi fâneţe” crează premise pentru dezvoltarea activităţilor de tip zootehnic (bovine, ovine, caprine).

Creştere substanţială a efectivului de caprine (160%) şi de ovine (75%).

Mediu asociativ relativ ridicat - 22 de asociaţii ale crescătorilor de animale.

 

Doar 4% din unităţile economice activează în domeniul agriculturii.

La nivel de exploataţii agricole private, agricultura practicată în microregiune este una de subzistenţă. 94% dintre exploataţiile agricole au sub 5 ha. Nicio exploataţie agricolă din teritoriu nu depăşeşte 10 ha.

În marea majoritate a cazurilor, exploatarea terenurilor agricole se face pentru uz propriu, în aşa numitele ferme de subzistenţă sau semisubzistenţă. Rentabilitatea şi competitivitatea în agricultură sunt în scădere.

Lipsesc utilajele agricole. Muncile agricole, în mare parte se fac cu mijloace tradiţionale, puţin productive.

Puţine societăţi comerciale din domeniul procesării produselor agricole şi zootehnice. Descurajează producţia agricolă.

Scăderi mari ale efectivelor de animale de tip de bovine datorită restrângerii numărului şi capacităţii unităţilor de procesare a laptelui.

Nu sunt înregistrate produse agricole sau alimentare tradiţionale în teritoriul Podişul Mediasului

Oportunităţi

Riscuri

Cererea de produse ecologice de către unităţi de procesare şi consumatori din afara regiunii;

Bănci şi agenţii de microcreditare - oferte variate şi accesibile pentru creditare;

Credite şi programe de finanţare pentru turism, agricultura, silvicultura, PNDR;

Scheme de finanţare în derulare, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pentru fermele de semisubzistenţă, pentru procesatori, pentru grupuri de producători.

 

Concurenţa cu produsele agricole importate din Uniunea Europeană - preţuri mai mici, calitate care se încadrează în standardele cerute pe piaţă;

Dificultatea de a intra pe piaţă cu producţie în cantităţi mici. Principalele modalităţi de aprovizionarea a populaţiei cu produse alimentare şi agricole sunt prin sistemul supermarketurilor şi hipermarketurilor şi acestea solicită contracte la preţuri mici şi volume mari, constante;

Dificultăţi (birocraţie excesivă) în accesarea fondurilor nerambursabile.


Comerţ și servicii


Puncte tari

Puncte slabe

Populaţia are acces la magazine de desfacere a produselor alimentare şi nealimentare, aproape toate localităţile dipunând de unităţi alimentaţie publică (magazine mixte, baruri), specifice mediului rural.

 

Nu există o mare diversitate de produse comercializate în magazine. Pentru aprovizionare mai specială, populaţia rurală merge la Mediaş;

Domeniul serviciilor pentru populaţie este slab reprezentat, în doar 2 localităţi din 15 (Bazna şi Dumbrăveni), fiind înregistrat un număr semnificativ de persoane care lucrează în domeniul serviciilor. Per total, la nivel de teritoriu, populaţia salariată în domeniul serviciilor nu depăşeşte 10% din totalul salariaţilor, respectiv un număr relativ mic (249).

 

Oportunităţi

Riscuri

Scheme de finanţare în derulare, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

 

 


Turism


Puncte tari

Puncte slabe

Turism balnear (la Bazna) recunoscut la nivel naţional şi internaţional;

Atracţii turistice deosebite pe tot teritoriul, atât naturale, cât şi culturale. (bisericile sasaşti)

 

Slabă infrastructură turistică la nivelul teritoriului: doar Bazna, Blăjel şi Dumbrăveni oferă posibilităţi de cazare.

Servicii turistice puţine şi neadecvate cererilor actuale ale pieţei.

Lipsa specializării persoanelor care lucrează în activităţi turistice.

Accesul greoi la informaţie pentru cei intresaţi de derularea de proiecte sau de activităţi turistice în teritoriu.

Promovare slabǎ a obiectivelor turistice

Oportunităţi

Riscuri

Potenţial de dezvoltare a turismului cultural, favorizat de moştenirea istorică deosebită reprezentată de monumente istorice, de arhitectură şi artă, muzee, biserici fortificate

Scheme de finanţare în derulare, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

Turism cultural practicat în zona Sibiu- Mediaş - Sighişoara; turiştii trec şi prin teritoriul Podişul Mediaşului.

Localnicii nu conştientizează faptul că produsele tradiţionale şi arhitectura ţărănească autentică sunt cele care atrag turiştii şi au tendinţa de a urbaniza comunităţile;

Dificultăţi (birocraţie excesivă) în accesarea fondurilor nerambursabile.


ORGANIZARE SOCIALĂ ȘI INSTITUŢIONALĂ


Puncte tari

Puncte slabe

Există experienţă la nivelul administraţiilor locale în accesarea fondurilor europene şi implementarea proiectelor cu finanţare externă. În ultimiii cinci ani au fost câştigate 36 de proiecte care au ca obiectiv dezvoltarea infrastructurii.

O bună experienţă în dezvoltarea de relaţii parteneriale între administraţiile locale - prin intermediul participării în cadrul a trei Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară (ADI).

48 organizaţii neguvernamentale distribuite ca arie geografică în jumătate din unităţile administrative ale teritoriului.

Nu există niciun proiect dezvoltat de administraţiile locale care să vizeze dezvoltarea resurselor umane, chiar dacă aceasta se regăseşte ca prioritate în strategiile de dezvoltare a comunelor;

Existenţa unei mentalităţi uşor nefavorabile proceselor de asociere a proprietarilor;

Lipsesc mecanismele de informare şi consultare a populaţiei.

Oportunităţi

Riscuri

Existenţa unor strategii sectoriale la nivelul judeţului (mediu, gestionarea deşeurilor, utilităţi) şi a unei strategii judeţene cu viziune pe termen lung;

Există o legislaţie stabilă de funcţionare a APL;

Există numeroase programe de finanţare care pot fi accesate pentru dezvoltarea zonelor rurale (PNDR, POSDRU, POR, etc.).

Existenţa legislatiei în ceea ce priveşte parteneriatul public-privat

 

Noul proiect de lege care reglementează numărul de angajaţi în administraţia publică locală în funcţie de numărul de locuitori;

Sistemul actual al administraţiei publice este demotivant pentru lucrătorii din administraţia publică;

Neaplicarea strategiilor regionale şi judeţene ar putea genera o neaplicare a strategiilor locale, cu influenţă asupra dezvoltării teritoriului.

 


Site întocmit în cadrul proiectului "Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală, dobândirea de competenţe si animarea teritoriului", finanţat de FEADR prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală - Axa LEADER, Submăsura 431.2


Acest site nu reprezintă poziţia oficială a Comisiei Europene. Întrega responsabilitate referitoare la corectitudinea şi coerenţa acestor informaţii aparţine persoanelor care au iniţiat pagina web. Toate informaţiile, privind Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, furnizate în această pagină sunt distribuite GRATUIT şi nu sunt destinate comercializării.
Pentru informații despre alte Programe desfășurate sub egida Uniunii Europene în România, cât și pentru informații detaliate privind procesul de aderare al României la Uniunea Europeană, puteți să vizitați pagina de internet a Reprezentanței Comisiei Europene în România.

www.ec.europa.eu
Copyright © 2017 GALPM. Toate drepturile rezervate.
Joomla! este software liber, distribuit sub licența GNU General Public License.